Sistemul circulator uman este alcătuit din inimă și vase de sânge.
Vasele de sânge reprezintă o rețea de tuburi conectate prin care sângele circulă într-un singur sens.
Vasele de sânge se clasifică în:
vasele sanguine care pleacă de la inimă și transportă sânge cu oxigen spre țesuturi.
vasele sanguine responsabile de transportul sângelui cu dioxid de carbon de la țesuturi spre inimă. Venele sunt mai numeroase decât arterele. Venele se clasifică în două categorii: vene profunde care de regulă urmează traseul arterelor și vene superficiale care sunt dispuse mai aproape de piele. Pe traiectul unor vene se găsesc valvule în formă de semilună, care favorizează întoarcerea sângelui la inimă.
vasele de sânge de dimensiuni foarte mici, care formează rețele întinse ce fac legătura între artere și vene.
Vasele sanguine sunt însoțite de vasele limfatice. Aceste vase au rolul de a drena limfa, lichidul care ocupă spațiul dintre celulele ce alcătuiesc organele și care este implicat în schimbul de substanțe (substanțe nutritive sau produși ai metabolismului) dintre țesuturi și sânge.
Sângele din partea inferioară a corpului se deplasează spre inimă opunându-se forței gravitaționale. Pentru a împiedica refluxul acestuia, venele de la nivelul picioarelor prezintă niște valve sub forma unor cuiburi care stimulează reîntoarcerea sângelui spre inimă.
Boala venoasă cronică este o afecțiune produsă de alterarea funcției valvelor venoase, atât în sistemul venos superficial, cât și în sistemul venos profund.Alterarea funcției valvelor venoase se datorează fie afectării acestora, fie din cauza dilatării venelor ca urmare a stagnării unei cantități mari de sânge în teritoriul venos.
Această creștere a presiunii sângelui are efect asupra capilarelor, o cantitate mai mare de fluid fiind filtrată din sânge în țesutul din preajma rețelei de vase. Acest fluid ar trebui să fie preluat în mod normal de vasele limfatice, însă dacă se depășește capacitatea sistemului limfatic, piciorul se umflă și se instalează edemul.
Nicolaides A, Kakkos S, Baekgaard N, Comerota A, de Maeseneer M, Eklof B, Giannoukas AD, Lugli M, Maleti O, Myers K, Nelzén O, Partsch H, Perrin M. Management of chronic venous disorders of the lower limbs. Guidelines According to Scientific Evidence. Part I. Int Angiol. 2018 Jun;37(3):181-254. doi: 10.23736/S0392-9590.18.03999-8. PMID: 29871479
Boala venoasă cronică se clasifică din punct de vedere clinic în șase categorii. Inițial, această afecțiune poate să supere doar prin apariția unor dilatații persistente a venelor de dimensiune mică de la suprafața pielii (teleangiectazii sau vene reticulare).
Pe măsură ce boala avansează, venele se dilată și mai mult și apar varicele (vene varicoase), care sunt proeminente, vizibile și palpabile.
Netratată, boala venoasă cronică se poate agrava, ajungându-se la insuficiența venoasă cronică caracterizată mai ales, prin edem (umflătură), modificări ale pielii și chiar ulcer varicos.
Ulcerul varicos în stadiu avansat (activ) este o leziune ce afectează pielea în totalitate, cu pierdere de țesut și care nu se vindecă spontan.
Nu sunt prezente semne vizibile sau palpabile.
Apar telangiectazii (aspect de pânză de păianjen) sau vene reticulare
Apar venele varicoase
Se instalează edem la nivelul picioarelor, acestea se umflă cu precădere seara, după efort sau după o perioadă mai lungă de stat în picioare
Pielea își schimbă culoarea, ireversibil, aceasta devenind maronie sau roșiatică-vineție. Din cauza faptului că la piele nu ajunge o cantitate suficientă de sânge, aceasta nu mai este hrănită și hidratată corespunzător, motiv pentru care devine uscată și își modifică aspectul. Prin urmare, există riscul apariției unor eczeme sau infecții dermatologice
Este caracterizat de edem și de existența unui ulcer varicos vindecat
Prezintă aceleași manifestări ca C4 și în plus unul sau mai multe ulcere varicoase active.
Eklöf B et al. ; Revision of the CEAP classification for chronic venous disorders: consensus statement. J Vasc Surg. 2004 Dec;40(6):1248-52. doi:
10.1016/j.jvs.2004.09.027. PMID: 15622385.
Vârsta – o dată cu înaintarea în vârstă venele își pierd elasticitatea și capacitatea de a se contracta pentru a asigura un flux venos corespunzător
Sexul – mai mult de două treimi din pacienții afectați de boala venoasă cronică sunt femei. Pereții venelor devin mai fragili din cauza modificărilor hormonale, iar sarcinile suprasolicită sistemul venos
Greutatea – persoanele supraponderale sunt predispuse într-o măsură mai mare să prezinte boală venoasă cronică
Ereditatea – în două din trei cazuri există o istorie familială a bolii venoase cronice, riscul de a avea varice crește dacă ambii părinți sunt afectați
Factori ocupaționali – ortostatism (perioade prelungite de stat în picioare)/ședere prelungită, sporturi care presupun ridicarea unor greutăți (haltere, lupte, etc.)
Traumatisme, accidente
Fumatul
Boala venoasă cronică poate avea ca simptome: dureri la nivelul picioarelor, senzația de greutate a picioarelor, glezne umflate, crampe musculare (cârcei), furnicături, mâncărimi, nevoia de a mișca picioarele.
Diagnosticul se pune pe baza istoricului medical, a simptomelor și a semnelor clinice și a examinării fluxului sanguin de la nivelul picioarelor care se face cu ajutorul unui aparat (ecografie doppler venoasă). Astfel, se pot observa vasele de sânge și direcția de curgere a sângelui.
Tratamentul duce la îmbunătățirea fluxului sanguin la nivelul picioarelor și trebuie să ia în considerare toți factorii implicați. Acesta poate consta în schimbarea regimului alimentar și a stilului de viață, terapie compresivă, administrarea unor medicamente (orală sau locală) sau poate fi chirurgical, în funcție de gravitatea afecțiunii.
Din nefericire nu există un mod care să prevină complet boala venoasă cronică. Riscul poate fi scăzut prin îmbunătățirea circulației și creșterea tonusului muscular prin exerciții fizice. De asemenea o greutate corporală corespunzătoare, o dietă săracă în sodiu și bogată in fibre, încălțămintea lejeră și alternarea perioadelor de sedentarism cu ortostatismul pot contribui la prevenirea instalării acestei afecțiuni.
Acesta este un medicament care se poate elibera fără prescripţie medicală. Se recomandă citirea cu
atenție a prospectului și a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresează-te
medicului sau farmacistului.
Pentru raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportează o reacție adversă E-mail: RO-SafetyDrug@magnapharm.eu Telefon farmacovigilență: 0372 502 221
ANMDMR E-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro
MagnaPharm Marketing & Sales ROMANIA SRL Str. Av. Popișteanu, nr. 54A, Clădirea 2, în incinta Expo Business Park, etaj 7, Sector 1, București, Cod poștal 012095 Tel: +4 0372 502 200, Fax: +4 0372 502 255